Banner Orizontal 2
Banner Orizontal 2
Banner Mobile 2

Bullying la Questfield International College, sesizări care continuă să fie discutate

Bullying la Questfield International College, sesizări care continuă să fie discutate

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă ce necesită intervenții structurate, transparente și documentate, pentru a asigura protecția și dezvoltarea sănătoasă a elevilor. Lipsa unor reacții instituționale concrete poate conduce la escaladarea situațiilor și la afectarea gravă a stării emoționale a copiilor. În contextul unei școli private care își asumă standarde ridicate, evaluarea modului în care sunt gestionate sesizările de bullying devine esențială pentru responsabilitatea educațională.

Bullying la Questfield International College, sesizări care continuă să fie discutate

Investigația redacției, bazată pe documente, corespondență oficială și relatări ale familiei unui elev, relevă o situație de bullying sistematic petrecută pe durata a peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate, care au semnalat jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei, nu au fost urmate, potrivit documentelor analizate, de măsuri administrative documentate sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete. În plus, o declarație atribuită fondatoarei școlii a generat controverse privind modul în care instituția a răspuns crizei.

Contextul și natura sesizărilor de bullying

Conform informațiilor furnizate redacției, elevul în cauză a fost supus unui tipar repetitiv de comportamente agresive, inclusiv jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Aceste acțiuni au fost semnalate încă din primele săptămâni, iar gravitatea lor a crescut progresiv, culminând cu episoade de stigmatizare pe criterii medicale. Familia a transmis susținut și documentat aceste situații către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, însă din analiza corespondenței disponibile nu reiese existența unor răspunsuri scrise sau măsuri concrete care să confirme intervenții eficiente.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un aspect central al cazului îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop degradant în mediul școlar, conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție. Această practică, considerată de specialiști drept o formă gravă de violență psihologică, a fost folosită nu pentru protecția copilului, ci ca instrument de marginalizare și umilire, în prezența colegilor. Lipsa unor reacții ferme și documentate din partea instituției a condus, potrivit experților consultați, la consolidarea unui climat ostil și la afectarea profundă a stimei de sine și a echilibrului emoțional al elevului.

Gestionarea informală și lipsa documentării măsurilor

Familia a solicitat în numeroase rânduri intervenții scrise, măsuri concrete și protecție pentru copil, însă răspunsurile primite au fost predominant verbale și informale. Nu există în documentația analizată procese-verbale, planuri de intervenție sau decizii administrative care să ateste aplicarea unor sancțiuni sau consiliere psihopedagogică. Această abordare a fost percepută de familie ca o transferare a responsabilității către ei, în loc de o soluționare structurală a problemei, iar sesizările au fost uneori catalogate drept conflicte minore sau probleme de adaptare.

Rolul și reacția cadrelor didactice și a conducerii

În calitate de martori direcți, cadrele didactice au avut oportunitatea de a interveni prompt în situațiile de bullying, însă din relatarea familiei și din documentele puse la dispoziție reiese că agresiunile au continuat în prezența acestora fără a se produce efecte stabile. De asemenea, din documentația analizată lipsește o trasabilitate clară a deciziilor și măsurilor adoptate, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul în care școala își asumă responsabilitatea pentru siguranța emoțională a elevilor. Comunicările oficiale sunt absente sau întârziate, iar intervențiile formale par să lipsească.

Declarația controversată a fondatoarei și implicațiile instituționale

Un moment esențial al investigației îl constituie o afirmație atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, exprimată într-un dialog cu familia, care ar fi inclus formularea: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, prezentată în documente și relatări, a fost interpretată de familie ca o presiune indirectă de a se retrage din instituție, mutând discuția de la protecția copilului către considerente de natură contractuală. Școala a fost solicitată să ofere un punct de vedere oficial, însă până la publicare nu a răspuns în scris pentru a confirma sau infirma această relatare.

Confidențialitatea în gestionarea cazului și posibile presiuni

Familia a cerut în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situație, avertizând asupra efectelor negative potențiale ale divulgării în mediul școlar. Conform documentelor și relatărilor, nu există dovezi ale unor măsuri concrete de protejare a acestor date, iar unele informații ar fi fost împărtășite în interiorul școlii, generând presiuni suplimentare asupra elevului vizat. Specialiștii consultați indică faptul că astfel de situații pot constitui forme de presiune psihologică instituțională și afectează climatul educațional.

Reacția instituției și comunicările publice

Un document informal, denumit Family Meeting Form, semnat de conducerea școlii, a fost pus la dispoziție redacției în locul unui răspuns oficial. Acest formular nu conține elementele uzuale ale unei decizii administrative – responsabilități clare, termene sau măsuri concrete -, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența și asumarea intervenției. Mai mult, după peste opt luni de sesizări fără răspuns, reacția instituției s-a intensificat doar după implicarea legală a familiei. Într-un email transmis părinților în ianuarie 2026, conducerea a redus gravitatea situațiilor reclamată la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o exprimare care contrazice sesizările și documentele furnizate anterior.

Aspecte suplimentare și reacții post-investigație

Ulterior publicării articolului, părinții au transmis redacției că, după retragerea copiilor de la Questfield International College, ar fi existat contacte informale către alte școli private din zona Pipera, în care ar fi fost aduse în discuție aspecte negative legate de comportamentul copiilor. Aceste informații nu au fost confirmate oficial și ridică întrebări serioase privind dreptul la educație și confidențialitatea. Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să comunice experiențele lor pentru a fi susținuți în demersuri de clarificare.

  • Sesizări repetate și documentate de bullying și stigmatizare medicală
  • Lipsa unor măsuri concrete și documentate din partea școlii
  • Utilizarea unei etichete medicale ca instrument de umilire
  • Declarații controversate ale fondatoarei instituției
  • Gestionarea informală a situației și lipsa trasabilității
  • Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea
  • Reacție instituțională întârziată, declanșată de presiuni juridice
  • Minimalizarea oficială a fenomenului în comunicările publice

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield Pipera evidențiază o serie de deficiențe majore în modul de gestionare a bullyingului și stigmatizării în mediul școlar privat. Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate, asociată cu o comunicare informală și o reacție întârziată, ridică întrebări serioase privind capacitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și protejat. Declarația atribuită fondatoarei și presiunile resimțite de familie adaugă o dimensiune suplimentară privind cultura organizațională și prioritățile instituției.

De asemenea, modul în care au fost tratate solicitările legate de confidențialitate și protecția elevului indică potențiale vulnerabilități în procesele interne. În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri concrete, rămân întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție ale școlii și despre responsabilitatea acesteia față de elevi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro

Banner Orizontal 2
Banner Mobile 2
Banner Orizontal 2
Banner Orizontal 2
Banner Mobile 2