Lucrările la Planșeul Unirii, amenințate de neplată: Deputatul Sergiu-Lucian Matei cere Guvernului să deblocheze urgent plățile restante

Lucrările pentru consolidarea și refacerea Planșeului Unirii, una dintre cele mai importante intervenții de infrastructură din Capitală, se confruntă cu un nou blocaj administrativ generat de întârzierile majore la plata facturilor către constructori. Deși șantierul avansează în ritm susținut, cu un progres estimat la aproximativ 25% după cinci luni de lucru, lipsa fondurilor achitate de Guvern pune în pericol continuarea proiectului. Situația a atras atenția deputatului Sergiu-Lucian Matei, reprezentant al circumscripției Ilfov și membru al Grupului Parlamentar POT, care avertizează că Bucureștiul riscă să intre din nou într-un cerc al amânărilor și blocajelor instituționale.

Planșeul Unirii, în pericol din cauza restanțelor: Sergiu-Lucian Matei trage semnalul de alarmă

Într-o declarație transmisă public, Sergiu-Lucian Matei susține că „Pasajul Unirii riscă să devină simbolul neputinței administrative” dacă Guvernul nu își îndeplinește obligațiile financiare. Acesta subliniază că, în ciuda eforturilor constructorilor și ale autorităților locale, proiectul poate fi suspendat din cauza restanțelor acumulate. „Este inacceptabil ca, în anul 2025, un proiect de importanță strategică să fie oprit nu din lipsă de muncă, ci din lipsă de plată”, afirmă deputatul, cerând Ministerului Dezvoltării și Executivului să intervină urgent pentru deblocarea situației.

Avertismentul acestuia vine pe fondul declarațiilor oficialilor implicați direct în proiect. Constructorul Cristian Erbașu, ale cărui companii coordonează execuția lucrărilor, confirmă că restanțele se ridică deja la aproximativ 135 de milioane de lei, reprezentând facturi vechi de una-două luni. Deși încadrează acest interval ca fiind unul obișnuit în ritmul marilor investiții, antreprenorul atrage atenția că nealocarea banilor în perioada următoare ar determina oprirea șantierului la finalul primei faze. „Bugetul nu ajunge pentru finalizarea lucrărilor. Dacă nu ni se alocă bani la anul, evident că va trebui să ne oprim la această fază”, afirmă Erbașu.

Conform acestuia, prima etapă – în desfășurare în zona Splaiului, Hanului lui Manuc și malul Dâmboviței, unde degradările erau cele mai grave – este programată să fie finalizată în acest an. Constructorii au demontat aproximativ 60% din placa veche de beton și au integrat sute de tone de armătură în piloții forați și în structurile de susținere. Totuși, continuarea lucrărilor către zona pasajului auto și a metroului depinde exclusiv de bugetele viitoare alocate de Guvern.

În paralel, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, confirmă că Guvernul nu a făcut încă nicio plată pentru lucrările fizice executate. Singurul decont acoperă proiectul tehnic, nu execuția propriu-zisă. Băluță afirmă că ritmul de lucru este peste cel anticipat inițial, dar subliniază că municipalitatea depinde de fondurile promise de Executiv pentru continuarea intervenției. „Suntem într-un punct în care lucrările avansează rapid, dar finanțarea este esențială. Este vorba despre o zonă centrală, extrem de circulată, care nu poate rămâne în șantier”, a precizat edilul.

Impactul unui blocaj: trafic, economie, siguranță publică

În acest context, mesajul deputatului Sergiu-Lucian Matei capătă relevanță politică și instituțională. Acesta insistă că problema nu este tehnică, ci administrativă, iar consecințele unei eventuale suspendări a lucrărilor ar afecta grav traficul, economia urbană și siguranța publică. „Pasajul Unirii nu este un proiect al unui primar, ci o lucrare de interes public național. Blocarea acestuia înseamnă blocarea traficului, a turismului și a încrederii bucureștenilor în capacitatea statului de a-și face treaba”, declară Matei.

De asemenea, el critică lipsa de coordonare între autoritățile centrale și cele locale, o problemă recurentă în administrarea investițiilor strategice. Din perspectiva parlamentarului, actuala situație reconfirmă vulnerabilitățile sistemului public în gestionarea marilor proiecte și necesitatea unei abordări unitare. „Cetățenii nu au nevoie de scuze birocratice, ci de soluții. Bucureștiul are nevoie de fapte, nu de explicații”, conchide deputatul, reiterând apelul său către Guvern de a achita urgent facturile restante.

În același timp, constructorul Cristian Erbașu susține că proiectul este considerat prioritar la nivel guvernamental și că există promisiuni privind alocarea fondurilor necesare, dar nu oferă un calendar concret pentru deblocarea plăților. „Este totuși mijlocul Bucureștiului, influențează viața multor oameni. Odată începută, lucrarea trebuie finalizată”, insistă acesta. Erbașu subliniază și că echipa tehnică analizează diferite soluții pentru menținerea circulației tramvaiului în Piața Unirii, cu probabilitatea ridicată ca acesta să revină pe traseu chiar în timpul lucrărilor.

Fără plăți, progresul de 25% riscă să se oprească

Deocamdată, lipsa unei reacții oficiale clare din partea Guvernului menține incertitudinea în jurul finanțării proiectului. Executivul nu a comunicat public un termen pentru decontarea restanțelor și nici nu a prezentat o strategie de finanțare pentru etapele viitoare ale lucrării. Surse administrative afirmă că întârzierile sunt determinate de proceduri interne și de încărcarea bugetară specifică finalului de an, însă aceste explicații nu oferă un orizont cert de rezolvare.

În lipsa unei intervenții rapide, avertizează specialiștii, progresul actual de 25% ar putea rămâne fără continuitate, iar proiectul, început într-un ritm forțat pentru a preveni riscurile structurale majore, s-ar putea transforma în încă un șantier abandonat. O astfel de perspectivă ar compromite nu doar eforturile tehnice depuse până acum, ci și siguranța unei zone traversate zilnic de sute de mii de oameni.

În acest peisaj tensionat, poziția deputatului Sergiu-Lucian Matei devine una dintre puținele voci politice care atrag atenția asupra consecințelor întârzierilor administrative. Intervenția sa este formulată într-un registru sobru, fără accente electorale evidente, pentru a transmite un mesaj clar: statul are obligația să-și respecte angajamentele financiare pentru proiectele de interes public, iar Pasajul Unirii este un astfel de proiect.

Pe măsură ce discuțiile despre finanțare se prelungesc, iar constructorii avertizează că fazele următoare depind exclusiv de alocările bugetare de anul viitor, tema se transformă într-un subiect de interes major pentru politica locală și națională. Dacă proiectul va continua în ritmul actual sau dacă va fi suspendat temporar depinde, în final, de deciziile Guvernului român în următoarele săptămâni.

Pentru moment, șantierul rămâne activ, echipele lucrează simultan în trei zone, iar prima secțiune a planșeului nou a fost turnată. Însă în spatele activității din teren se conturează o incertitudine administrativă care pune presiune pe întreaga construcție. Iar avertismentul deputatului Sergiu-Lucian Matei vine ca un semnal că, dincolo de avansul tehnic, lipsa finanțării riscă să compromită un proiect esențial pentru Capitală.